Gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale

Gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale

MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
ORDIN nr. 219 din 1 aprilie 2002
pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale

Ministrul sanatatii si familiei,
avand in vedere prevederile Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate publica si ale art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 426/2001, vazand Referatul de aprobare al Directiei generale de sanatate publica nr. DB 3.421 din 1 aprilie 2002, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, emite urmatorul ordin:

Art. 1. Se aproba Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale, prevazute in anexa nr. 1.
Art. 2. Se aproba Metodologia de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale, prevazuta in anexa nr. 2.
Art. 3. Se aproba Conditiile de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deseurilor rezultate din activitatile medicale, prevazute in anexa nr. 3.
Art. 4. Se aproba utilizarea urmatoarelor formulare prevazute in anexele nr. 4-7: formular pentru inscrierea cantaririlor trimestriale pentru fiecare sectie, compartiment sau laborator, chestionar pentru evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, formular de identificare pentru transport si eliminare finala, tabele centralizatoare pentru cantitatile de deseuri rezultate din activitati medicale, produse in sectii, compartimente si laboratoare.
Art. 5. Se aproba utilizarea pictogramei „Pericol biologic” prevazute in anexa nr. 8.
Art. 6. Anexele nr. 1-8 fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 7. In toate unitatile sanitare activitatile legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale fac parte din obligatiile profesionale si vor fi inscrise in fisa postului fiecarui salariat.
Art. 8. Sumele necesare pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al fiecarei unitati sanitare.
Art. 9. Introducerea si aplicarea prevederilor prezentului ordin si elaborarea planului anual privind gestionarea deseurilor sunt obligatorii pentru obtinerea autorizatiei sanitare sau pentru acreditarea unitatilor sanitare.
Art. 10. (1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului ordin unitatile in care se desfasoara activitati medicale vor elabora, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitati medicale.
(2) Planul de gestionare prevazut la alin. (1) este analizat si actualizat anual.
(3) Planul de gestionare prevazut la alin. (1) este cuprins in documentatia necesara pentru autorizarea sanitara a unitatilor in care se desfasoara activitati medicale.
Art. 11. In termen de 6 luni de la publicarea prezentului ordin in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Ministerul Sanatatii si Familiei va elabora standardul national care aproba metodele specifice de testare a rezistentei la actiuni mecanice pentru recipientele de colectare a deseurilor intepatoare-taietoare, rezultate din activitatea medicala, de productie romaneasca.
Art. 12. Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctioneaza conform Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 13. Directia generala de sanatate publica, Directia generala a bugetului sanatatii, Inspectia Sanitara de Stat, Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, ministerele cu retea sanitara proprie si unitatile care desfasoara activitati medicale, indiferent de forma de organizare, vor aduce la indeplinire dispozitiile prezentului ordin.
Art. 14. La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului sanatatii nr. 663/1999 privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale.
Art. 15. Prezentul ordin va intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ANEXA Nr. 1

NORME TEHNICE
privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

CAPITOLUL I
Obiective si domenii de aplicare

Art. 1. Normele tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale (norme tehnice) reprezinta reglementarea modului in care se colecteaza, se ambaleaza, se depoziteaza temporar, se transporta si se elimina aceste deseuri, o atentie deosebita acordandu-se deseurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului si afectarea starii de sanatate.
Art. 2. (1) Prezentele norme tehnice se aplica de catre toate unitatile in care se desfasoara activitati medicale in urma carora sunt produse deseuri, indiferent de forma de organizare.
(2) Producatorul de deseuri este raspunzator pentru indepartarea si eliminarea deseurilor rezultate din activitatea sa.
(3) Unitatile sanitare elaboreaza si aplica cu prioritate programe, strategii de management si proceduri medicale care sa previna producerea de deseuri periculoase sau sa reduca pe cat posibil cantitatile produse.
(4) Unitatile sanitare elaboreaza si aplica planul propriu de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, in concordanta cu regulamentele interne si cu codurile de procedura, pe baza reglementarilor in vigoare.
Art. 3. Producatorii de deseuri au urmatoarele obligatii:
a) sa diminueze cantitatile de deseuri ce urmeaza sa fie eliminate, inca din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile;
b) sa promoveze reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri care se preteaza la aceste operatiuni;
c) sa separe la locul de producere deseurile periculoase de cele nepericuloase.
Art. 4. Prezentele norme tehnice se aplica in toate unitatile sanitare care produc deseuri, si anume:
a) producatorii mari:
– spitalele judetene si municipale;
– clinicile universitare;
– institutele de cercetare medicala si farmaceutica;
– Agentia Nationala a Medicamentului;
– institutele de medicina legala;
– serviciile judetene de medicina legala;
– unitatile preclinice din universitatile si facultatile de medicina si farmacie;
– unitatile de productie, depozitare si pastrare a medicamentelor si a produselor biologice;
b) producatorii medii:
– centrele de diagnostic si tratament;
– centrele de transfuzii;
– centrele de recoltare si conservare a sangelui;
– laboratoarele;
– serviciile de prosectura ale spitalelor;
– spitalele de pneumologie;
– cabinetele medicale de orice specialitate si cabinetele stomatologice;
– spitalele si clinicile particulare;
c) producatorii mici:
– laboratoarele de tehnica dentara;
– laboratoarele de sanatate mentala;
– spitalele de bolnavi psihici cronici;
– spitalele de recuperare;
– bazele de tratament balnear;
– salile de pregatire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare;
– centrele de plasament;
– centrele de ingrijire si asistenta;
– cabinetele medicale din institutii, intreprinderi, scoli, licee, gradinite;
– cabinetele pentru realizarea tatuajelor;
– centrele pentru tratamente cosmetice/infrumusetare;
– unitatile farmaceutice – farmacii, drogherii;
– centrele de optica medicala;
– centrele de acupunctura.
Art. 5. Prezentele norme tehnice nu se refera la gestionarea deseurilor radioactive a caror gestionare este prevazuta in reglementari specifice.

CAPITOLUL II
Definitii

Art. 6. Prin prezentul ordin sunt definiti urmatorii termeni:
a) deseurile rezultate din activitati medicale – toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc in unitatile sanitare;
b) deseurile nepericuloase – deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru mediu;
c) deseurile periculoase – deseurile rezultate din activitati medicale, care constituie un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea sanitara in cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv de cercetare medicala si producere, testare, depozitare si distributie a medicamentelor si produselor biologice;
d) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice – deseurile care includ tesuturile si organele, partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; in aceasta categorie se includ si animalele de laborator utilizate in activitatea de diagnostic, cercetare si experimentare;
e) deseurile infectioase – deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sange ori cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor;
f) deseurile chimice si farmaceutice – substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
g) deseurile intepatoare-taietoare – deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau taiere;
h) deseurile radioactive – deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive;
i) unitatea sanitara – orice unitate publica sau privata care desfasoara activitati cu profil sanitar;
j) activitatea medicala – orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare si recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu implica utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatura medicala;
k) sistemul de gestionare a deseurilor – totalitatea activitatilor de colectare separata la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara, transport si eliminare finala;
l) depozitarea temporara – pastrarea pe o perioada limitata a deseurilor ambalate corespunzator in spatii special destinate si amenajate, pana la preluarea si transportul lor la locul de eliminare finala;
m) eliminarea finala – totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale, care vizeaza eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei, precum si reducerea volumului de deseuri;
n) incinerarea deseurilor – arderea deseurilor in instalatii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi inalte de combustie ce determina neutralizarea deseurilor, utilizandu-se echipamente de retinere si purificare a gazelor;
o) depozitarea sanitara – depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala in locuri special amenajate, denumite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase. Deseurile periculoase sunt depozitate in depozitul de deseuri dupa ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;
p) fisa interna a gestiunii deseurilor – formularul de pastrare a evidentei deseurilor produse in unitatile sanitare, cu date privind circuitul complet al deseurilor de la producere si pana la eliminarea finala a acestora, conform Hotararii Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor.

CAPITOLUL III
Clasificari

Art. 7. Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala se face pe criterii practice, dupa cum urmeaza:
1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa mai fie nepericuloase cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase. Urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice etc.;
2. deseurile periculoase se clasifica in:
a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice, care cuprind parti anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale;
b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact cu sangele ori cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut sange sau alte lichide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;
c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori
alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in contact cu material infectios. Aceste deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale;
d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit vor fi considerate deseuri chimice, de exemplu: substante dezinfectante, substante tensioactive etc.
Art. 8. Materialele folosite in practica medicala, care sunt de utilizare indelungata (nu de unica utilizare), pot fi recuperate, refolosite si reciclate dupa ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele si instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator, sunt si ele supuse sterilizarii.

CAPITOLUL IV
Colectarea la locul de producere (sursa)

Art. 9. Colectarea si separarea deseurilor pe categorii sunt primele etape in gestionarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. In situatia in care nu se realizeaza separarea deseurilor pe categorii, intreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri periculoase.

CAPITOLUL V
Ambalarea deseurilor

Art. 10. Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina o data cu continutul.
Art. 11. Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare sunt:
a) galben – pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice si farmaceutice);
b) negru – pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere).
Art. 12. Pentru deseurile infectioase si taietoare-intepatoare se foloseste pictograma „Pericol biologic”. Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: „Inflamabil”, „Corosiv”, „Toxic” etc.
Art. 13. Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atat cutiile prevazute in interior cu saci din polietilena, cat si sacii sunt marcati cu pictograma „Pericol biologic”. Sacii trebuie sa fie confectionati din polietilena de inalta densitate pentru a avea rezistenta mecanica mare; termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se poata inchide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse in intervalul dintre doua indepartari succesive ale deseurilor. Sacul se introduce in pubele prevazute cu capac si pedala sau in portsac. Inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea pubelei, astfel incat sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita inchiderea sacului in vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei patrimi din volumul sau. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsa intre 50-70 µ.
Art. 14. Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa impiedice scoaterea acestora dupa umplere, fiind prevazute in acest scop cu un sistem de inchidere definitiva. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si, ulterior, la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma „Pericol biologic”. Cutiile se avizeaza din punct de vedere sanitar de catre Ministerul Sanatatii si Familiei – Directia generala de sanatate publica.
Art. 15. Recipientul destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
a) sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de inchidere definitiva sa impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deseurile intepatoare-taietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora de catre persoane din exteriorul unitatii sanitare;
b) sa fie inscriptionat, in cazul recipientelor importate, si in limba romana. Inscriptia trebuie sa cuprinda: modul de utilizare, pictograma „Pericol biologic”, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana desemnata responsabila cu manipularea sa, data umplerii definitive;
c) sa fie avizat de Ministerul Sanatatii si Familiei dupa ce a fost supus procedurilor de testare specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice. Testele trebuie sa fie realizate de catre laboratoare acreditate pentru astfel de testari, rezultatele testelor determinand calitatea produsului. Produsul, in urma testarii, nu trebuie sa isi modifice nici una dintre caracteristicile privitoare la structura, forma, culoare.
Art. 16. In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate in recipientele descrise la art. 14 si 15, seringile pot fi colectate separat in cutii de carton rigid prevazute in interior cu sac din polietilena de inalta densitate, de culoare galbena, si marcate cu pictograma „Pericol biologic”. Termosuturile sacului trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. La confectionarea sacului trebuie sa se respecte cerintele art. 13.
Art. 17. Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi in locul sacilor de polietilena cutiile din carton rigid prevazute in interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cu pictograma „Pericol biologic”.
Art. 18. Al doilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru deseuri infectioase si intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate „Deseuri medicale” si poarta pictograma „Pericol biologic”. Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire in incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel incat sa se asigure preluarea intregii cantitati de deseuri produse in intervalul dintre doua indepartari succesive. In aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile celor menajere.
Art. 19. Partile anatomice destinate incinerarii sunt colectate in mod obligatoriu in cutii din carton rigid, prevazute in interior cu sac din polietilena de inalta densitate, sau in saci din polietilena cu marcaj galben, special destinati acestei categorii de deseuri. Sacii trebuie sa fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. In cazul recuperarii placentelor, acestea sunt ambalate si supuse dezinfectiei in conformitate cu cerintele beneficiarului.
Art. 20. In cazul inhumarii in cimitire partile anatomice sunt ambalate si refrigerate, dupa care se vor depune in cutii speciale, etanse si rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific.
Art. 21. Animalele de laborator urmeaza ciclul de eliminare a deseurilor periculoase chiar si dupa autoclavare.
Art. 22. Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului („Inflamabil”, „Corosiv”, „Toxic” etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind deseurile chimice periculoase.
Art. 23. Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci din polietilena de culoare neagra, inscriptionati „Deseuri nepericuloase”. In lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena transparenti si incolori.
Art. 24. Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (denumirea sectiei sau laboratorului si data). In cazul in care nu exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul
gol sau pe cutie.

CAPITOLUL VI
Depozitarea temporara

Art. 25. Depozitarea temporara trebuie realizata in functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate in incaperile destinate depozitarii temporare.
Art. 26. Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala.
Art. 27. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Amenajarea spatiului pentru depozitarea temporara trebuie prevazuta in proiectul initial al unitatii, in cazul noilor constructii. Unitatile sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara le vor construi sau le vor amenaja ulterior.
Art. 28. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:
a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei.
Art. 29. Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in intervalul dintre doua indepartari succesive ale acestora. Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere. Incaperea trebuie prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate in urma curatarii si dezinfectiei. Spatiul de depozitare trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute care sa nu permita descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).
Art. 30. Deseurile asimilabile celor menajere se depoziteaza si se evacueaza conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 426/2001, si ale Ordinului ministrului sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.

CAPITOLUL VII
Transportul

Art. 31. Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a normelor de igiena si securitate in scopul protejarii personalului si populatiei generale.
Art. 32. Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Carucioarele si containerele mobile se spala si se dezinfecteaza dupa fiecare utilizare, in locul unde sunt
descarcate.
Art. 33. Transportul extern (in afara unitatii sanitare) al deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile in vigoare, elaborate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Ministerul Sanatatii si Familiei.
Art. 34. Transportul deseurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare finala se face pe rute avizate de Directia de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.
Art. 35. Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat special si avizat sanitar de Ministerul Sanatatii si Familiei.
Art. 36. Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte minime:
a) compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului si realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agentii chimici folositi la dezinfectie;
b) sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului;
c) sa fie utilat cu sisteme etanse de inchidere a usilor compartimentului destinat containerelor, pentru a se evita pierderile de orice fel din timpul transportului;
d) sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident.
Art. 37. Conducatorul auto trebuie sa aiba cunostinte referitoare la natura incarcaturii si la normele de igiena privind deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala.

CAPITOLUL VIII
Eliminare finala

Art. 38. Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile in vigoare referitoare la aceasta categorie de deseuri.
Art. 39. Deseurile periculoase produse de unitatile sanitare trebuie eliminate prin procedee autorizate, specifice fiecarei categorii de deseuri.
Art. 40. Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a populatiei.
Art. 41. Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor rezultate din activitatea medicala sunt:
a) incinerarea – incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare privind emisiile de gaze in atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare;
b) depozitarea in depozitul de deseuri – la nivelul unitatii sanitare deseurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfectie chimica, dezinfectie cu microunde, incapsulare, iradiere, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri.
Art. 42. (1) Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a deseurilor municipale.
(2) Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.

CAPITOLUL IX
Evidenta cantitatilor de deseuri produse de unitatea sanitara

Art. 43. Fiecare producator este obligat sa cunoasca cantitatile de deseuri produse.
Art. 44. Pentru cunoasterea cantitatilor de deseuri produse in unitatea sanitara se aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru culegerea periodica a datelor si pentru calcularea cantitatilor medii lunare, conform anexei nr. 2.

CAPITOLUL X
Inregistrarea datelor privind deseurile periculoase predate contractantilor de servicii pentru transport si eliminare finala

Art. 45. Inregistrarea datelor reprezinta controlul ciclului producere-transport-eliminare finala de catre producator.
Art. 46. Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor periculoase care parasesc unitatea producatoare in scopul eliminarii finale, conform anexei nr. 6, se completeaza si se semneaza in 3 exemplare de catre producator si transportator la predarea/primirea fiecarui transport. Un exemplar ramane la producator, iar celelalte doua exemplare se semneaza de catre agentul economic care efectueaza operatiunea de eliminare finala. Dupa eliminarea finala un exemplar ramane la agentul economic care a efectuat operatiunea de eliminare finala, iar al treilea exemplar se returneaza prin posta la producator de catre agentul economic care a facut operatiunea de eliminare finala.
Art. 47. Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor contine urmatoarele date:
a) datele de identificare pentru unitatea producatoare si pentru agentii economici prestatori de servicii de transport si eliminare finala;
b) cantitatile de deseuri periculoase trimise, transportate si tratate;
c) data si ora pentru fiecare etapa (predare/primire pentru transport, predare/primire la agentul economic care va face eliminarea finala);
d) numele si semnaturile responsabililor, pentru fiecare etapa, din partea producatorului si din partea prestatorilor de servicii care au primit/predat deseurile si au aplicat procedeul de eliminare stipulat in contract;
e) procedura de eliminare finala utilizata.

CAPITOLUL XI
Educarea si formarea personalului

Art. 48. Pentru aplicarea prezentului ordin personalul responsabil cu gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala trebuie instruit sub coordonarea Ministerului Sanatatii si Familiei – Directia generala de sanatate publica.
Art. 49. Unitatea este obligata sa asigure educarea si formarea profesionala continua pentru angajati, in urmatoarele situatii:
a) la angajare;
b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
d) la introducerea de tehnologii noi;
e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire si control ale infectiilor nozocomiale (SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, care a constatat nereguli in aplicarea codului de procedura, precum si la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;
f) la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a mediului;
g) periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari in sistemul de gestionare a deseurilor.
Art. 50. Perioada dintre doua cursuri succesive va fi stabilita de medicul SPCIN, coordonatorul activitatii de protectie a mediului sau de medicul delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale, dar nu va depasi 12 luni.
Art. 51. Personalul implicat in sistemul de gestionare a deseurilor periculoase trebuie sa cunoasca:
a) tipul si cantitatile de deseuri produse in unitate;
b) riscurile pentru mediu si sanatatea umana in fiecare etapa a ciclului de eliminare a deseurilor;
c) planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, cu regulamentele interne si codurile de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase.

CAPITOLUL XII
Responsabilitati in domeniul gestionarii deseurilor rezultate din activitatile medicale

Art. 52. Directorul unitatii:
a) initiaza programul de introducere a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
b) prevede fondurile necesare pentru asigurarea functionarii sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
c) nominalizeaza persoanele responsabile cu activitatile specifice sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
d) controleaza modul in care functioneaza sistemul de gestionare a deseurilor periculoase;
e) aproba planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedura ale sistemului de gestionare a deseurilor periculoase din unitate;
f) aproba planul de formare profesionala continua.
Art. 53. Coordonatorul activitatii de protectie a mediului:
a) elaboreaza si supune spre aprobare conducerii planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, pe baza regulamentelor interne si a codurilor de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase;
b) coordoneaza si raspunde de sistemul de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara;
c) stabileste codul de procedura a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
d) evalueaza cantitatile de deseuri periculoase si nepericuloase produse in unitatea sanitara;
e) coordoneaza investigatia-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor; in acest sens are toate atributiile coordonatorului echipei de investigare, conform anexei nr. 2;
f) supravegheaza activitatea personalului implicat in gestionarea deseurilor periculoase;
g) propune si alege metodele de tratare si solutia de eliminare finala intr-un mod cat mai eficient a deseurilor periculoase in cadrul unitatii sanitare;
h) propune directorului unitatii agentul economic prestator de servicii de transport si eliminarea finala a deseurilor;
i) colaboreaza cu medicul-sef SPCIN sau cu medicul delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale in scopul derularii unui sistem de gestionare corect si eficient a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala.
Art. 54. Medicul-sef SPCIN sau medicul delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor nozocomiale:
a) participa la stabilirea codului de procedura a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
b) participa la buna functionare a sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
c) supravegheaza activitatea personalului implicat in gestionarea deseurilor periculoase;
d) raspunde de educarea si formarea continua a personalului;
e) elaboreaza si aplica planul de educare si formare continua;
f) participa la coordonarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei de date nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 55. Seful serviciului administrativ:
a) asigura si raspunde de aprovizionarea unitatii cu materiale necesare sistemului de gestionare a deseurilor periculoase;
b) asigura si raspunde de intretinerea instalatiilor de incinerare din incinta unitatii (daca este cazul);
c) controleaza respectarea conditiilor tehnice stipulate in contractul incheiat cu agentii economici care presteaza activitatile de transport si eliminarea finala a deseurilor periculoase.
Art. 56. Medicul sef de sectie:
a) controleaza modul in care se aplica codul de procedura stabilit pe sectie;
b) participa la realizarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor;
c) semnaleaza imediat directorului adjunct economic si sefului serviciului administrativ deficientele in sistemul de gestionare a deseurilor.
Art. 57. Medicul care isi desfasoara activitatea in sistem public sau privat, in spital, sau, dupa caz, ca medic de familie, medic de intreprindere, medic scolar, medic stomatolog, medicul unitatii militare, medicul penitenciarului:
a) supravegheaza modul in care se aplica codul de procedura stabilit in sectorul lui de activitate;
b) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 58. Asistenta-sefa:
a) raspunde de aplicarea codului de procedura;
b) prezinta medicului sef de sectie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deseurilor periculoase;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 59. Asistenta:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei de date nationale si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 60. Infirmiera:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.
Art. 61. Ingrijitoarea pentru curatenie:
a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura;
b) asigura transportul deseurilor pe circuitul stabilit de codul de procedura;
c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor.