Insomnia aparuta la pacientii cu stres accentuat

Insomnia aparuta la pacientii cu stres accentuat

Din experienta celor patru ani si jumatate de medicina de familie, am observat ca un procent din ce in ce mai mare de pacienti se prezinta la medicul de medicina generala pentru insomnie aparuta in perioade de stres accentuat. Este bine stiut faptul ca omul in mod normal ar trebui sa doarma o treime din durata unei zile si ca somnul este de o importanta cruciala pentru sanatate atat pe plan fizic cit si pe plan mental si afectiv.

Pentru a intelege cit mai bine problemele pacientilor cu insomnie aparuta in perioade de stres accentuat ,care solicitau nenumarate consultatii si analize de laborator, considerand ca starea lor de sanatate este alterata, in colaborare cu dl. DR. Victor Marinescu – medic primar psihiatru, i-am rugat sa completeze un chestionar amanuntit referitor la modificarile de somn pe care ei le percep. Testul a fost efectuat pe 100 de persoane care au acuzat insomnie, avand o medie de 30 –32 de ani, din care 50% barbati si 50% femei pentru ca lotul intervievat sa fie cat mai omogen. Studiul este unul descriptiv, dar cu sanse reale de a deveni unul analitic in 1 – 2 ani.

Este de retinut faptul ca in urma controlului efectuat la cabinetul de medicina generala, din antecedentele patologice personale nici unul dintre ei nu sufereau de o afectiune cronica, nu urmau un tratament in momentul completarii chestionarului si nici nu au avut probleme evidente legate de somn care sa necesite tratament de specialitate. Insomnia lor era instalata de mai putin de o luna. Activitatea lor consta in munca de birou si lucrau cam 10 ore pe zi (80%) iar restul de 20% doar 8 ore pe zi.

Dar ce este insomnia? O definitie simpla ar fi ca insomnia este simptomul unui somn neodihnitor. Caracteristic ea se manifesta ca o dificultate de adormire, dificultate de a mentine somnul sau calitatea scazuta a somnului. Datorita calitatii reduse a somnului, insomnia are consecinte negative si in cursul zilei.

La intrebarea : “ In cat timp adormiti noaptea? “ 75% dintre ei au raspuns ca este necesara o perioada de o jumatate de ora pana la o ora, dar se trezesc dimineata la ora 5 si nu mai pot sa adoarma si 25% au raspuns ca adorm in 2 – 3 ore si se trezesc foarte greu dimineata. Se stie ca o reducere a duratei somnului sub necesarul unui individ care este probabil determinat genetic la o medie de aproximativ 8 ore, conduce la scaderea vigilentei in timpul zilei. Reducerea vigilentei sau cresterea somnolentei conduce la scaderea atentiei, tulburari ale memoriei de evocare si cresterea riscului de accidente.

In lotul intervievat majoritatea dormeau cam 5 ore pe noapte si unii dintre ei aveau in medie 2-3 treziri pe noapte. Dimineata la trezire un procent de 80% au declarat ca se simt obositi fara vlaga si doar 20% nu resimteau oboseala. Bineinteles ca din punct de vedere cantitativ somnul lor era insuficient si din punct de vedere calitativ era neodihnitor. Oricum toti au acuzat in timpul zilei: fatigabilitate, dificultati de memorare, de concentrare si iritabilitate .

Studiile de laborator efectuate in intreaga lume in care somnul indivizilor sanatosi a fost fragmentat experimental au aratat ca intreruperea somnului in timpul noptii duce la somnolenta in timpul zilei, scaderea atentiei si scaderea performantelor psihomotorii. Cauzele insomniei sunt reprezentate in general de 3 categorii de factori : predispozanti, precipitanti si de intretinere.

Factorii predispozanti sunt reprezentati de : personalitate, hiperexcitabilitate si alterarea sistemului circadian.

Printre factorii precipitanti un rol foarte important il are stresul cotidian. Nu exista o definitie concreta a stresului, dar cei mai multi autori, printre care si Asociatia Psihiatrilor din S.U.A., sunt de acord ca stresul este “raspunsul nespecific al corpului la orice solitare facuta asupra sa”. Ce este stresul psihic? Stresul psihic este reprezentat de orice stare emotionala trecatoare sau persistenta, simpla sau complex structurata, care modifica capacitatea de functionare sau de raspuns comportamental adaptativ imediat sau la distanta al persoanei. Pe parcursul unei zile de munca in perioadele de stres maxim 66% din cei chestionati au declarat ca seara se simt mai bine decat dimineata, iar 34% sunt si mai obositi decat dimineata. Ce mi s-a parut important este faptul ca 66% au declarat ca stresul lor provine din probleme de servici si majoritatea erau barbati, ceilalti 34% avand in general probleme legate de viata personala aici proportia fiind majoritara in favoarea sexului feminin .

Una dintre etapele somnului cuprinde si visele . Intrebati daca : “ Aveti vise noapte ?”, raspunsul majoritar a fost de DA si aici lotul principal fiind ocupat de probleme de servici iar cel secundar de probleme de viata personala. Este de retinut faptul ca in timpul zilei datorita activitatii desfasurate la servici nici unul dintre ei nu aveau posibilitatea sa doarma in timpul zilei chiar daca aveau momente de somnolenta. Dar daca aveau momente care necesitau concentrare maxima atunci declarau ca apareau momente de deficit de concentrare, de memorare si chiar iritabilitate. Deoarece un rol important il joaca situatia familiala si cea profesionala iata cum s-au caracterizat cei intervievati :

 

situatia familiala :

– 70% au declarat ca era buna

– 20% au declarat ca era satisfacatoare

– 10% au perceput-o ca fiind proasta

 

situatia profesionala :

– 25% au perceput o ca fiind buna

– 65% au perceput-o ca medie dar cu sanse de crestere

– 10% au considerat-o nesatisfacatoare .

 

Dupa o zi obositoare la servici sau rezolvand diverse probleme ivite in viata personala fiecare dintre noi cautam diverse metode de relaxare . La intrebarea : “ Cum va relaxati ?” au raspuns astfel :

 

50% se uita la (TV) sau rezolva probleme in gospodarie . La TV urmareau doar stiri si emisiuni informative

25% asculta radio (dar tot emisiuni informative )

10% citeau beletristica

5% asculta muzica preferata

10% efectuau plimbari scurte in aer liber inainte de culcare.

 

Obiceiurile noastre zilnice au si ele o importanta in relaxare : unele sunt benefice altele din pacate nu .

 

80% consumau cafea

75% fumau seara si beau cafea dupa ora 17

15% consumau frecvent alcool seara

doar 5% dintre ei erau nefumatori si nu consumau alcool.

 

In week-end calitatea somnului nu era nici ea foarte mult modificata (poate uneori cantitativ dar nu si calitativ). In mod normal intrebarea fireasca a acestui chestionar a fost : “ Ce ati facut pentru a depasi aceasta problema ?” Aici raspunsurile au fost diverse. Legat de consumul de medicamente raspunsul lor a aratat astfel:

 

65% nu luau medicamente si aici majoritatea era reprezentata de barbati

35% luau sporadic medicamente inductoare de somn (cel mai frecvent fiind folosit Diazepamul). Aici proportia majoritara era reprezentata de femei . Din pacate nu foarte multi din cei care consumau medicamente nu aveau neaparat prescriptie de la un medic. Ceea ce nu stiau pacientii era faptul ca medicamentele care induc somnolenta au si ele diverse reactii adverse. Foarte importanta este doza , deoarece daca se ia o doza prea mare atunci poate sa apara confuzia a doua zi , somnolenta in timpul zilei sau poate sa apara probleme de memorie pe linga alte reactii adverse pe aparate si sisteme. Din pacate fiecare isi facea propria doza dupa cum considerau. Dar care este oare hipnoticul ideal? Medicamentul hipnotic ideal este cel care induce somnul, are efecte reziduale minime sau absente, nu creeaza dependenta si nu modifica structura somnului. Acesta trebuie prescris de un specialist si nu recomandat de un prieten sau vecin.

Pe linga insomnie, in cadrul lotului, pacientii s-au plans de o paleta mare de acuze subiective :

  • primul loc a fost ocupat de cefalee ( 80%)
  • tulburari digestive (60%) : epigastralgii , colon iritabil
  • dureri articulare si musculare (15%)
  • precordiagii (25%)

In urma analizelor de laborator efectuate si a investigatiilor paraclinice ( ECG , endoscopii, echografii, etc. ) s-a infirmat existenta unei boli asociate. Insomnia poate fi tranzitorie sau cronica. Insomnia tranzitorie este o alterare a somnului care nu dureaza mult timp. Daca este recurenta aceasta tulburare poarta numele de insomnie intermitenta. Tipic ea este detreminata de stres. Insomnia devine cronica cind durata ei a depasit o luna si este prezenta in majoritatea noptilor si atunci este obligatoriu un examen de specialitate.

Pentru a avea rezultate pozitive in corectarea insomniei aparuta la pacienti in perioade de stres accentuat dupa un examen general efectuat si inlaturarea supozitiei unei boli asociate, am considerat ca datoria medicului de medicina generala este sa informeze pacientul cu insomnie asupra regulilor de igiena ce privesc somnul.

  1. Orarul de somn : treziti-va la aceeasi ora in fiecare dimineata si incercati sa va culcati la aceeasi ora .
  2. Cafeaua, ceaiul si multe alte bauturi si preparate culinare ce contin cofeina care reactioneaza ca un stimulent tinandu-va treaz trebuiesc evitate cu 4-5 ore inainte de culcare .
  3. Tigarile si alte produse care contin nicotina sunt si ele stimulente; ar trebui evitate inaite de culcare si in timpul trezirilor din timpul noptii .
  4. Deoarece alcoolul grabeste instalarea somnului unele persoane recurg la el fara sa stie ca in cantitati chiar reduse modifica ultima parte a somnului. Deci consumul de alcool nu este o metoda buna pentru obtinerea unui somn nocturn bun .
  5. Exercitiul fizic regulat efectuat in prima parte a dupa-amiezii imbunatateste profunzimea somnului. Totusi exercitiile fizice efectuate in cele 3-4 ore premergatoare orei de culcare altereaza somnul.
  6. Mesele copioase consumate seara pot altera somnul. Pe de alta parte o gustare usoara sau alt obicei care este efectuat cu regularitate inainte de culcare poate induce somnul.
  7. Mediul : locul in care doarme o persoana trebuie sa fie cat mai confortabil . Trebuie evitate temperaturile extreme , lumina si zgomotul .
  8. Plimbarile scurte inainte de culcare trebuiesc alese in detrimentul televizorului, radioului, muzicii ascultate la maxim si a jocurilor pe calculator.
  9. Nu in ultimul rand inlaturarea stresului cotidian prin orice modalitate : privirea problemelor ivite cu obiectivism si oarecare detasare.

As dori sa mentionez ca destul de putini stiau despre aceste reguli si si mai putini, din pacate, le si aplicau.

Daca aceste reguli de baza pentru un somn odihnitor nu pot inlatura tulburarile de somn ivite atunci este recomandata o consultatie la un medic de specialitate care pe langa aceste reguli va va presrie si un tratament medicamentos corespunzator .

Dupa cum v-am spus anterior, hipnoticul ideal este medicamentul care induce somnul, are reactii reziduale minime sau absente, nu creaza dependenta si nu modifica structura somnului. Deci lasati specialistul sa aleaga hipnoticul ideal pentru fiecare in parte.

Ceea ce vreau sa subliniez in incheiere este faptul ca acest studiu este unul descriptiv, lotul poate fi marit oricand si atunci, bineinteles rezultatele obtinute din raspunsurile celor intervievati se vor diversifica si mai mult. Oricum, pacientii intervievati vor fi urmariti in sensul ca unii dintre ie vor urma doar regulile de igiena pentru un somn sanatos, altii vor primii si un tratament medicamentos corespunzator, dar prescris de un medic de specialitate cu substanta si doza ideala pentru fiecare in parte, iar rezultatele acestui studiu sper sa reprezinte titlul unei viitoare lucrari, peste un an, studiul din unul descriptiv, avand sanse sa devina unul analitic.